Capitolul 5

Capitolul 5

Am ridicat geamantanul de pe trotuar si l-am bagat in masina.Am deschis fermoarul si am admirat hainele pe care mi le pusese.Erau putine…Am scotocit repede dupa adresa.Am gasit un plic rosu cu fundita.L-am luat in mana si l-am analizat,era de la mama.Am citit repede adresa.Era o casa langa ocean,in New Jersey.Paraseam New York-ul pentru New Jersey…Era ca si cum ai alege un apartament in schimbul unei case impunatoare cu piscina.

M-am ridicat din masina si am inchis usa,dupa aceea am deschis-o pe cea a soferului.M-am aseza in scaun si m-am rugat sa nu incep sa plang.Am bagat cheia in contact si am apasat pe acceleratie.Am mers pe autostrada cel putin 6 ore.Imi amortisera picioarele pe acceleratie.Macar uitasem de durere si de senzatia de singuratate.

Am poposit la un hotel deoarece era 7 p.m.Era un hotel micut cu cateva camere.O femei micuta se afla la receptie.M-a intampinat bucuroasa si mi-a oferit o camera la doar 20 de dolari. Era o camera micuta,dar imi convenea.Cu suma pe care mi-o lasase mama nu prea aveam de ales.

Camera era mobilata cu strictul necesar.Un pat de doua persoane,un dulap,o masuta de toaleta si un fotoliu.Am dormit fara vise.

Cand m-am trezit era 5 dimineata.Am stat in pat cateva minute pentru a-mi da seama cu adevarat de ce eram acolo.Intr-un hotel necunoscut.M-am rupt de amintiri si m-am dus la baie.M-am privit nelinistita in oglinda.Aveam cearcane sub ochii.M-am spalat pe fata si pe dinti , iar apoi m-am imbracat. Cand m-am dus la receptie a trebuit sa astept 30 minute pentru a veni cineva.Cred ca i-am trezit.Am inceput sa chicotesc.

-Buna dimineata domnisoara!

-Buna dimineata!

-Cu ce va putem ajuta?

-As dori sa va predau cheia deoarece plec.Va multumesc pentru ospitalitate.

-Dar domnisoara nu doriti sa ramaneti pentru micul dejun?

-Nu pot ramane,trebuie sa plec.

-Va rog asteptati cateva minute, va pregatesc un pachet pentru drum.

-Of!Va multumesc!Sunteti foarte draguta!

-Nu ai pentru ce, draga mea.

Dupa cateva minute am vazut-o venind cu o punga de hartie.Mirosea bine.Iar stomacul meu a raspuns afirmativ.

-Ti-am pregatit pui la rotisor,salata,putina paine integrala si o sticla de suc.

-Nu stiu cum sa va multumesc!

-Nu trebuie draga.Ai grija cum conduci!

-O sa am,multumesc!

Am luat punga de pe tejghea si am iesit din hotel.Am desuiat masina si am pus punga cu mancare pe scaunul din dreapta,iar geanta cu pijamalele,pasta de dinti si servetelele pe bancheta din spate.Am pus cheia in contact si am pornit la drum.Mergeam repede pentru a nu fi atenta la creierul meu,care se sinchisea sa imi arate imaginile acelea oribile.Am continuat sa merg mult timp,nici nu mai stiu cat.Tot ce stiu este ca era noapte.Luna stralucea puternic pe cerul negru plin de luminite.Eram pe un camp pustiu.Era o imagine ciudata.Nu intalneai o asemenea imagine in New York.Ma simteam stingherita.Era altfel.

In cateva minute am vazut pancarda pe care scria ,,New Jersey”.Era un oras mic,mi se parea familiar dar nu intelegeam.Era ceva straniu la acest oras.Simteam cum sangele imi pulsa mai rapid,iar inima imi batea nebuneste.Era un sentiment atat de ciudat.As putea spune ca, creierul meu imi spunea ca nu imi place,dar inima ma indemna sa raman.

Am cautat casa din fotografia pe care mi-o lasase Ea.Dupa cateva incercari nereusite am gasit-o.Era o casa mica,foarte mica.Era veche,era vopsita in gri.Avea un etaj,mansarda si o gradina mica cu flori.Era frumusica.Am fost atrasa sa intru in casa.Nu stiu de ce. Cand am deschis usa,am intrat intr-un hol micut,primitor.Am exploatat putin casa si am gasit o camera de zi frumusica,patru dormitoare cu mobila veche,unul la parter si celelalte trei la etaj,doua bai,o biblioteca mare la mansarda, o bucatarie la parter si un birou mic.Nu era atat de rau pe cat ma asteptasem.Dar tot nu ma imaginam facand curatenie sau facand de mancare. Mi-am dus geamantanul la etaj.Intr-un dormitor mare.Care mi se parea cel mai frumos.Era mobilat cu un pat imenscu lenjerie maro deschis,o masute de toaleta,un dulap mare cu oglinda ,o canapea maro din piele si un birou mare in stil vechi.Noroc ca mi-am vazut laptop-ul in geamantan pentru ca aici nu se afla nici un calculator.

Era ciudat sa simt ca stiu acea camera.Sau stai!Eu sunt o ciudata!

Anunțuri

2 comentarii la “Capitolul 5

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s