Capitolul 8

Capitolul 8

 

 

 

  Am mers la urmatoarea ora, aveam lectura.Cand am intrat in clasa m-am indreptat direct spre utima banca, cu capul plecat.Cu capul plecat pentru prima oara in viata mea.Pentru prima oara in viata mea, nu mai reuseam sa fac fata provocarii.Am spus de atatea ori ca voi redevenii fata de alta data, dar nu pot.Simt ca ei nu ma lasa.Ca si cum m-ar tine legata in lanturi.

  Toti se uitau la mine, la fel ca de dimineata. Cu privirea mistuitoare si otravita.Profesoara a ajuns in clasa odata cu El.Cu vecinul meu.

-Buna dimineata copii!

-Buna dimineata!

-Cum v-ati petrecut vacanta?

-Binee!

-Imi pare bine,ca v-ati distrat.Dar acum sa incepem orele, nu inate de a face prezenta.

-Amber Armstrong!

  Cand doamna profesoara a rostit, o fata micuta s-a ridicat in picioare spunand:

-Prezent,doamna profesoara!

-Simon Armstrong!

   Un baiat asezat in spatele fetei micute se ridica in picioare.Semanau,amandoi avand ochii caprui,parul negru si ravasit.

-Prezent!

-Emma Ammann!

  O alta fata,de data asta o fata inalta,cu parul blond si drept,cu ochii negri si arzatori.Cand s-a ridicat am simtit cum inima mi-o ia la fuga.Am vrut sa tip sa iasa din incapere, dar m-am stapanit.

-Prezent!

-Cora Cooper!

  O fata micuta,opusul celei care tocmai se ridicase acum cateva secunde, se scula in picioare zambind.Ochii albastri reflecatu oceanul tulbure,iar parul negru si cret i se aseza frumos pe spate.

-Prezent,doamna!

-Anais Miller!

-Prezent!

-Candice Morgestern!

  Cand m-am ridicat mai multe capete s-au intors curioase spre mine.Am spus ,, Prezent “ si m-am asezat repede la loc.

-Gregor Zenda!

-Prezent!

  Il cunosteam pe cel care se ridicase.Era cel care locuia langa mine.Ochii verzii ii sclipeau in lumina becurilor,iar parul aranjat ii lucea asemenea pietrelor pretioase.

  Doamna profesoara a continuat inca cateva minute,apoi ni s-a adresat noua:

-Stiti ce am spus anul trecut, nu-i asa?

  Elevii isi aruncara cateva priviri nedumerite, dupa care se uitara mirati la doamna profesoara, care vazand ca ei nu isi dau seama continuara.

-Am spus ca anul acesta la ora de lectura, vom exersa partea voatra artistia.

-Adica? intreba un baiat cu chipul palid pe nume Alvin.

-Adica vom lucra la compunerea povestilor, poeziilor si citateor.

  Mi-am afundat capul in caiet si am inchis ochii. Imi veneau diverse idei in minte,dar nici una nu era prea buna.Era mult prea complicat sa ma gandesc la comanda.

-Candice ai vreo idee?

  M-am ridicat in picioare putin rusinata de faptul ca fusesem prinsa cu ochii inchisi.

-Ma gandeam la pamantu rece si putiu de pe o stanca, batut de adierea vantului.O stanca langa ocean.Un ocean tubure,cu apa clocotind sub caldura astrului.

-Interesant, Candice.Imi plac ideile tale.Imi place cum ai imbinat toate cele patru elemente, realizand un tablou.

  Dupa ce am mai ascultat cateva propuneri, am auzit clinchetul clopotelului.M-am ridicat repede din banca si am plecat.Dar am fost oprita de o fata care s-a asezat in fata mea.Era inalta,avea parul bond si ochii negrii atintiti asupra mea.

-Candice?Parca asa te cheama nu?

-Da.De ce?

-Am venit doar sa iti spun sa stai departe de colegul tau de chimie, adica de Gregor Zenda.

-Ma scuzi,dar am o intrebare.

-Hai, spune.

-De ce te bagi unde nu este locul tau? Daca vrea sa stau departe de el sa imi spuna!

-Am spus ca nu ai ce cauta langa el si cu asta am incheiat! De fapt tu nu ai ce cauta in scoala asta! Dute inapoi in orasul tau bogat si lasa-ne!

-Ca de nu, ce se intampla?

-Nu cred ca ai vrea sa sti! spuse radicand palma in aer.

-Nici sa nu indraznesti!

  Se pregati sa ma loveasca,am inchis ochii si am asteptat.Dar lovitura nu a mai venit.Cand am deschis ochii am vazut o mana care o tinea.

-Cine..?!

  Dar cand s-a intors a plecat ochii in pamant.

-Emma de cand lovesti noi veniti? intreba Gregor.

-Este o…!

-Nu vorbi asa despre colegii nostrii!

-Sti foarte bine ca suntem diferiti fata de ea!

-Las-o, spuse Gregor cu vocea pustie.

-Bine, dar cand vom avea probleme din cauza ei sa nu spui ca nu ti-am spus!

-Stati linistiti nu voi cauza probleme nimanui!

-Si vrei sa te credem?

-Crede-ti ce vreti!

-Las-o Emma.

-De ce ?De cand imi dai tu ordine mie?

-De cand sunt seful clubului!

-Nu va certati din cauza mea, nu merita.Sunteti prea ,,buni”, am spus si am plecat inainte sa mai spuna ceva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s