Capitolul 4-Pandantivul

 

                                Capitolul 4

                                                       Pandantivul

 

Klaus statea in pat ,simtea ca ceva lipseste dar nu stia ce.Se uita in jur ,totul parea normal,patul era acelasi ,iar camera era neschimbata . Isi duse mana instinctive la gat pentru a se juca cu pandantivul sau vechi de sute de generatii .

Doar ca pandantivul nu mai era .Klaus sari furios din pat si cauta in camera .Vazand ca nu este ,incepu sa vorbeasca intr-o limba veche ,dar nici atunci nu se intampla nimic.

-Unde e pandantivul ala?!

Ceasul suna incontinu ,deci era timpul pentru scoala.Scoala!Oare a cata scoala pe care o urma e? Probabil am ajuns la 1000 dar nu am cum sa nu ma duc,altfel cear spune lumea?El trebuia sa se integreze , nimeni nu trebuia sa is idea seama ca el avea defapt 700 de ani.

Caroline ajunse in fata scolii.Nimic neobisnuit,intra in sala de curs,prima ora avea matematica.Ora decurse linistit,nu se intampla nimic ciudat.Elena se uita la Caroline toata ora ,dar nu scoase nici un cuvant.

Klaus care nu se gandea decat la gasirea pandantivului se uita absent prin clasa.Cand deodata ceva stralucitor ii apru in fata.Era pandantivul lui ,cand se intoarse sa vada la cine era constata ca acesta se afla la Caroline.

  Acum va trebuii sa ii explic si despre pandantiv ,dar cum o voi face sa mi-l dea?

Orele se terminasera .

-Caroline,stai putin!

-Klaus?A…

-Putem vorbi?

-Da..cred ca da.

-Atunci la 3:00 p.m. la cafeneaua ta preferata.

Cum adica la cafeneaua mea preferata? De unde stie Klaus care este cafeneaa mea preferata?

-Caroline!

-Elena?

-Vroiam sa imi cer scuze pentru ieri ,doar ca mi se pare ciudat si nu am stiut ce sa spun.

-Am inteles ,deci nu ai stiut ce sa imi spui si mi-ai spus ca sunt nebuna!Multumesc Elena ,dar mai bine ai pleca , nu cred ca ai ce sa imi explici.

-Caroline! Te rog nu ne putem certa doar din cauza ca ti-a jucat imaginatia feste.

-Nu mi-am imaginat chiar am vazut tot ce ti-am spus.Poti sa crezi ca sunt nebuna ,poti sa crezi ce vrei Elena! Dar eu am vazut !Si sunt sigura ca nu innebunesc!

Elena ramase uimita de cum reactionase Caroline , nu se asteptase sa tipe asa la ea.

Caroline se departa ,simtea cum lacrimile ii invadeaza fata .Cand ajunse acasa ,intra in dormitor si isi lua jurnalul si se aseja la birou.

  Draga jurnalule,

 Lacrimi fierbinti imi acopera obraji , iar eu nu mai pot , sincer nu mai resist .De ce trebuie sa trec prin toate astea ?De ce mi se intampla toate astea?

 Vreau sa revin la normal,vreau sa fiu din nou aceeasi fata care adora petrcerile si care nu rata nici o ocazie sa se distreze.

Klaus statea confortabil pe terasa cafenelei,asteptand sa vada daca Caroline se va tine de cuvant si va veni.

-Buna Klaus!

-Buna si tie Caroline!Credeam ca nu vei veni.

-Sunt aici Klaus ,spune-mi ce vrei.spuse Caroline plictisita

-Caroline te rog ia loc.Ei bine am spus ca vreau sa vorbim.Dar inainte am si eu o intrebare.Ai vazut ceva neobisnuit in ultimele zile?

-In afara de faptul ca mai urmarit tu!Nu cred ca am mai vazut ceva neobisnuit.

-Defapt te intrebam daca ai observat ca in ultima vreme ceata acopera pamantul ,iar vantul sulfa cu mai multa putere ca de obicei?

-Da…Cred ca da.

-Multumesc Caroline asta vroiam sa aflu.

-Vreau sa te intreb si eu ceva.

-Spune printesa.

Caroline se stramba la auzul cuvantului printesa. Dar apoi continua:

-De unde ai stiut ce gandeam?De unde ai stiut ca nu imi plac cioarile si nici mesajele? Ai spus ca o sa imi dau seama ! Ei bine vreau sa imi dau seama!Dar vrea sa te intreb mai intai.Klaus tu ai fost cel care ma urmarit?

-Ai spus doar o intrebare, iar acum ma vad nevoit sa raspund la toate ,dar voi raspunde.

Caroline vru sa spuna ceva ,dar Klaus o ignora si continua:

-In primul rand am stiut cea ce gandesti deoarece, cand o vrajitoare nu pune nici un scut ,este foarte simplu sa vezi ce gandesc.Stiu ca nu iti plac ciorile dar s-ar putea sa trebuiasca sa te obisnuiesti cu ele.Iar cat despre mesaj,da eu l-am scris si tot eu te-am urmarit.Vroiam sa vad daca viitoarea regina cu sange pur sau regina-sang graal este curajoasa.

-Cum adica viitoarearegina?Cum adicareginacu sange pur? Si mitul despre Sfantul Graal , nu este altceva decat un mit!

-Cine a demonstrat ca este decat un mit?Si cine a demonstrate ca nu exista?Daca vrei il putem gasi.Defapt sigur trebuie sa-l gasim!

-Cum adica sa il gasim?Si cum il gasim?

-Pandantivul pe care il ai la gat a fost al unui mare vrajitor,care acum era al meu.A fost dat din generatie in generatie si asa a ajuns la mine.

-Adica acest pandantiv este al tau? spuse Caroline uitanduse la pandantivul cel vechi.

-Da si ti-as fi foarte recunoscator sa mi-l dai inapoi.

-Ce doresti sa faci cu el?

-Pai sa vedem..Sa imi ofere mai multa putere,viata vesnica ,cu toate ca am trait destul de mult,dar nicioadata nu e prea mult .spuse Klaus zambind

-Si daca nu ti-l dau?

-Cum adica san u mi-l dai?!

-Simplu!Nu iti voi da pandantivul pentru a face rau celorlalti! spuse Caroline plecand .

Klaus se uita zapacit la fata care acum se departa.Ramase uimit de reactia ei si de curajul pe care il avea.

Cum putea o fata care stia ca are atat de multa experienta si putere sa ii vorbasca asa?

6 comentarii la “Capitolul 4-Pandantivul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s